RMN-ul de sân (sau IRM sân) este o investigație imagistică care utilizează un câmp magnetic și unde de radiofrecvență pentru vizualizarea detaliată a structurii glandelor mamare. Neinvazivă și neiradiantă (nu folosește radiații X), examinarea prin Rezonanță Magnetică a sânului reprezintă în prezent tehnica imagistică cea mai avansată de explorare a sânului cu o mare sensibilitate în diagnosticul cancerului mamar.

 

Ce este o examinare RMN a sânului (IRM sân) și care este rolul principal al acesteia?

Cancerul mamar este cea mai frecventă neoplazie la femei, în întreaga lume. Un aspect interesant, în același timp, se referă la rezultatele statisticilor care arată că, deși incidența cancerului mamar este în continuă creștere, mortalitatea este în scădere. Și aceasta datorită nu numai terapiei mai eficace, cât și creșterii eficienței programelor de screening, de depistare precoce a bolii.

Acesta este contextul general în care discutăm despre RMN-ul de sân (sau IRM sân), investigație care utilizează un câmp magnetic puternic și unde de radiofrecvență pentru vizualizarea detaliată a structurii glandelor mamare. Neinvazivă și neiradiantă (nu folosește radiații X), examinarea prin Rezonanță Magnetică a sânului reprezintă în prezent tehnica imagistică cea mai avansată de explorare a sânului cu o mare sensibilitate în diagnosticul cancerului mamar.

De remarcat este că acuratețea diagnosticului imagistic poate ajunge la peste 95% atunci când rezultatele obținute la RMN-ul mamar sunt corelate cu examenele imagistice anterioare, respectiv mamografie, ecografie mamară sau sonoelastografie, cu istoricul personal și cu datele consultației senologice.

 

De ce nu este o investigație de primă intenție și se recomandă să fie precedată de o ecografie mamară și/sau mamografie, în funcție de caz?

Mamografia și ecografia sunt metodele imagistice dovedite ca fiind foarte utile în depistarea cancerului de sân, în majoritatea cazurilor. Utilizarea RMN-ului mamar nu este necesară în astfel de situații pentru că nu aduce informații suplimentare necesare stabilirii conduitei terapeutice.

Sunt situații bine stabilite în care RMN-ul de sân poate și trebuie utilizat ca metodă de primă intenție. De exemplu, atunci când există modificări clinice (noduli palpabili sau simptome), dar mamografia și ecografia mamară nu evidențiază anomalii. În astfel de cazuri, ca de altfel întotdeauna când se prezintă la medic, pacientele trebuie să pună la dispoziție toate analizele și investigațile efectuate, pentru a permite o optimizare, o adaptare a examinării pentru fiecare caz în parte.

 

În ce situații medicale este recomandată această investigație pentru un diagnostic corect și mai multe informații? Care sunt indicațiile?

RMN-ul de sân nu înlocuiește mamografia/ecografia mamară, ci este o metodă de diagnosticare complementară acestora din urmă, reprezentând ultima verigă, dar și cea mai complexă, în algoritmul investigațiilor mamare la care se poate recurge.

Ca metodă de screening, RMN-ul mamar se recomandă doar pentru pacientele cu risc crescut pentru cancer de sân. În această categorie sunt incluse pacientele cu mutație a genei cancerului de sân ereditar (BRCA1 sau BRCA2), pacientele care au efectuat radioterapie toracică sub vârsta de 30 ani și pacientele cu istoric familial încărcat cu risc pentru cancer de sân. În aceste cazuri, se recomandă  examen  RMN o dată pe an începând cu vârsta de 25 sau 30 ani. Screening-ul mamar la femeile cu risc obișnuit de apariție a cancerului de sân se face cu ajutorul mamografiei.

Ca test diagnostic, RMN-ul mamar este recomandat și utilizat pentru pacientele cu:

  • formațiuni tumorale mamare palpabile, dar care nu sunt vizualizate la mamografie sau ecografie mamară;
  • în cazul unor discordanțe diagnostice la celelalte investigații imagistice efectuate anterior;
  • pentru pacientele cunoscute cu cancer de sân, pentru a stabili dacă e vorba de un cancer multicentric sau pentru a evalua sânul contralateral;
  • dacă există adenopatii axilare maligne, iar ecografia și mamografia nu au detectat niciun punct de plecare în sân.

Ca test de monitorizare, RMN-ul de sân (sau IRM sân) trebuie folosit pentru aprecierea răspunsului tumoral la chimioterapie, în timpul chimioterapiei neadjuvante (efectuată preoperator) sau postoperator, pentru diferențierea recidivei de cicatrice, la pacientele deja operate de cancer mamar.

Nu în ultimul rând, aș puncta utilizarea RMN mamar pentru evaluarea integrității protezelor mamare, în prezent rezonanța magnetică fiind cea mai bună metodă imagistică de diagnosticare a rupturii unui implant mamar.

Încă doua aspecte aș dori să mai remarc. În primul rând, trebuie reținut că IRM-ul de sân nu înlocuiește puncția biopsie recomandată la mamografie sau ecografie pentru leziunile considerate incerte sau suspecte. Examenul RMN se poate efectua însă după puncție, dacă există una dintre indicațiile pe care le-am menționat anterior.

În al doilea rând, doresc să avertizez pacientele asupra posibilității de a primi o recomandare pentru ecografie după un RMN de sân. Acest lucru se poate întampla cu  scopul de a decela un corespondent ecografic pentru o leziune  incertă sau suspectă RMN (care nu  fost  descrisă la ecografia anterioară).  Și asta deoarece leziunile incerte  sau suspecte trebuie biopsiate și este preferabilă puncția ghidată ecografic. Puncția sub ghidaj RMN este, deocamdată, prea puțin disponibilă în România.

 

În ce constă pregătirea pacientei pentru a realiza o investigație RMN sân și ce informații trebuie să-i comunice medicului pentru ca beneficiile examinării să fie maxime?

Examinarea RMN sân (IRM sân) nu necesită o pregătire prealabilă a pacientelor.  Trebuie reținut ca examinarea este bine a fi efectuată în prima jumătate a ciclului menstrual (zilele 4-12), aspect important pentru limitarea rezultatelor fals pozitive și fals negative.

Având în vedere faptul că se utilizează o substanță de contrast administrată intra-venos, pacienta nu trebuie să mănânce cu 3-4 ore înaintea examinării. De asemenea, este necesar ca pacienta să aibă o funcție renală bună, de aceea, va prezenta în ziua examenului rezultatele analizelor de creatinină și uree serica.

Un alt aspect important se referă la diversele tratamente urmate de pacientă. Unele dintre acestea, așa cum ar fi tratamentul de substituție hormonală, pot influența calitatea diagnostică a imaginilor obținute și necesită întrerupere înaintea examinării, dar numai cu avizul medicului curant.

Pacienții mai trebuie să cunoască faptul că intervalul minim după terminarea radioterapiei, la care se recomandă efectuarea examinării RMN, este de 12 luni.

Si nu în cele din urmă, un alt aspect important este corelarea rezultatului RMN cu celelalte investigații senologice, respectiv cu ecografia și mamografia, care trebuie aduse in ziua examinării.

 

Cum decurge propriu-zis procedura și cât timp durează această investigație?

Pacienta este așezată comod în decubit ventral (pe burtă) cu sanii fixati într-o antenă. RMN-ul de sân este nedureros și durează în general aproximativ 30-40 de minute. Calitatea imaginilor rezultate în urma RMN-ului depinde și de cooperarea pacientului cu asistentul de radiologie. Este foarte important ca pacienta să stea relaxată și nemișcată pe parcursul examinării pentru a obține o imagine cât mai clară și un rezultat final de calitate. Orice mișcare în timpul examinării poate duce la scăderea calității imaginii.

RMN-ul de sân se poate face doar cu substanță de contrast.  Singura situație în care nu se utilizează substanța de contrast este atunci când este necesară aprecierea implantului mamar. Examenul RMN nu afectează integritatea implantului mamar și, așa cum am mai spus, RMN-ul de sân este investigația care apreciază cel mai corect și complet eventualele rupturi sau complicații ale implantului protezei. În rest, pentru evaluarea oricărui tip de leziune mamară este obligatorie utilizarea substanței de contrast.

 

Principalele contraindicații ale examinării RMN san sunt cele comune pentru toate examenele RMN și anume:

  • claustrofobie;
  • stimulator cardiac (pacemaker);
  • proteze valvulare cardiace (metalice);
  • fragmente metalice la nivelul capului, în special la nivelul orbitei
  • stimulator neuronal;
  • clipsuri/stenturi/materiale metalice cu componența feroasă;
  • insuficiență renală;
  • teren alergic;
  • tatuaje/machiaje permanente cu pigmenți de fier

 

*Articolul are un rol pur informativ și nu substituie consultul medical specializat. Investigațiile imagistice se realizează doar la recomandarea medicului specialist.

**Conf. Univ. Dr. Radu Baz este unul dintre specialistii de top in domeniul radiologiei si diagnosticului imagistic din Romania si poate fi gasit in clinica noastra Affidea Constanta – Adresa: B-dul Tomis nr. 141A, numere de telefon pentru programari si mai multe informatii 0241 613 000 si 0372 735 316.