Tulburările de ritm cardiac (aritmii) se produc atunci când impulsurile electrice care coordonează bătăile inimii nu funcționează în mod corespunzător, astfel că inima bate ori prea rapid, ori prea încet, ori neregulat.

Aritmiile cardiace se pot simți de multe ori ca o accelerare a bătăilor inimii și pot fi inofensive. Totuși, unele aritmii pot provoca simptome supărătoare, care uneori pot chiar să pună viața în pericol.

 

Simptomele aritmiilor

Aritmiile pot să nu provoace simptome. De fapt, medicul dumneavoastră ar putea să depisteze o aritmie înaintea dumneavoastră, în timpul unei examinări de rutină. Totuși, aparitia unoara dintre simptome nu înseamnă neapărat că aveți o problemă gravă.

Simptomele aritmiilor includ:

  • O senzație de tremur în zona toracică
  • Accelerarea bătăilor inimii (tahicardie)
  • Încetinirea bătăilor inimii (bradicardie)
  • Angină pectorală
  • Dispnee
  • Amețeală sau vertij
  • Transpirație
  • Leșin sau aproape leșin

 

Când să mergeți la medic

Din cauza aritmiilor puteți resimți bătăi ale inimii premature sau prea multe, sau puteți simți că inima bate prea tare sau prea încet. Alte semne și simptome au legătură cu faptul că inima nu pompează sângele eficient din cauza pulsului prea rapid sau prea lent. Acestea includ dispnee, slăbiciune, amețeală, vertij, leșin sau aproape leșin, durere în piept sau disconfort.

Mergeți imediat la medic dacă aveți frecvent sau brusc oricare dintre aceste simptome.

Fibrilația ventriculară este un tip de aritmie care poate fi fatală. Aceasta apare când inima bate cu impulsuri electrice rapide și haotice. Din această cauză, camerele de pompare din inimă (ventriculele) „tremură” inutil, fără să pompeze sângele. Fără o pompare eficientă, presiunea sangvină scade vertiginos, întrerupând alimentarea cu sânge a organelor vitale.

 

Ritmul cardiac normal

Există mulți factori care pot provoca aritmie:

  • Un atac de cord pe cale să se producă
  • O leziune a țesutului cardiac cauzată de un atac de cord anterior
  • Modificări în structura inimii, de exemplu din cauza cardiomiopatiei
  • Artere blocate (boală coronariană)
  • Hipertensiune arterială
  • Glandă tiroidă hiperactivă (hipertiroidie)
  • Glandă tiroidă subactivă (hipotiroidie)
  • Fumat
  • Consumul excesiv de alcool sau cafeină
  • Abuzul de substanțe
  • Stres
  • Anumite medicamente și suplimente, inclusiv medicamente pentru răceli și alergii eliberate fără prescripție medicală, dar și suplimente alimentare
  • Diabet
  • Apnee în somn
  • Factori genetici

 

Tipuri de aritmie

Ritmul cardiac normal, în repaus, este între 60 și 100 de bătăi pe minut.

Medicii clasifică aritmiile în funcție de ritmul cardiac aferent astfel:

  • Tahicardie - Aceasta înseamnă un ritm cardiac peste 100 de bătăi pe minut.
  • Bradicardie - Aceasta înseamnă un ritm cardiac scăzut – un puls în repaus sub 60 de bătăi pe minut.

Nu toate tahicardiile sau bradicardiile înseamnă că suferiți de o boală de inimă. De exemplu, în timpul practicării unor exerciții fizice, este normal ca ritmul cardiac să se accelereze, deoarece inima pompează mai mult sânge bogat în oxigen înspre țesuturi. În timpul somnului sau în momentele de relaxare profundă, nu este neobișnuit ca pulsul să încetinească.

Bătăile cardiace premature

Deși se simte adesea ca o pauză între bătăi, o bătaie cardiacă prematură este de fapt o bătaie suplimentară. Chiar dacă ocazional resimțiți o bătaie prematură, acesta desemnează doar foarte rar o problemă mai gravă.

Bătăile premature sunt cel mai des provocate de stres, exerciții fizice obositoare sau consumul de substanțe stimulante, precum cafeină sau nicotină.

 

Factori de risc

Există anumiți factori care pot crește riscul de a dezvolta o aritmie. Aceștia includ:

  • Boala coronariană, alte probleme cardiace și intervenții chirurgicale anterioare pe cord. Arterele îngustate ale inimii, un atac de cord, anomalii ale valvelor inimii, intervențiile chirurgicale anterioare pe cord, cardiomiopatia și alte leziuni cardiace reprezintă factori de risc pentru aproape toate tipurile de aritmie.
  • Hipertensiunea arterială.Aceasta crește riscul de a dezvolta boală coronariană și poate duce la rigidizarea sau îngroșarea pereților ventriculului stâng, ducând astfel la modificarea modului în care impulsurile electrice sunt transmise prin inimă.
  • Boala cardiacă congenitală.O anomalie cardiacă înnăscută poate afecta ritmul cardiac.
  • Probleme tiroidiene.O glandă tiroidă hiperactivă sau subactivă poate crește riscul de aritmii.
  • Consumul de medicamente și suplimente. Anumite medicamente pentru tuse și răceală, eliberate fără prescripție medicală, dar și anumite medicamente eliberate cu prescripție pot contribui la apariția aritmiilor.
  • Riscul de a dezvolta boală coronariană și hipertensiune arterială crește considerabil ca urmare a unui control inadecvat al diabetului.
  • Apneea în somn obstructivă. Această afecțiune, în care respirația este întreruptă în timpul somnului, poate crește riscul de bradicardie, fibrilație atrială și alte aritmii.
  • Dezechilibrul electrolitic. Substanțele din sânge, numite electroliți – precum potasiu, sodiu, calciu și magneziu – ajută la declanșarea și conducerea impulsurilor electrice în inimă. Nivelurile prea crescute sau prea scăzute de electroliți pot afecta impulsurile electrice ale inimii și pot contribui la apariția aritmiilor.
  • Consumul excesiv de alcool.Consumul excesiv de alcool poate afecta impulsurile electrice din inimă și poate crește riscul de a dezvolta fibrilație atrială.
  • Consumul de cafeină sau nicotină.Consumul de cafeină, nicotină și alte substanțe stimulante pot duce la accelerarea bătăilor inimii și pot contribui la apariția unor aritmii mai grave. Drogurile, precum amfetaminele și cocaina, pot afecta profund inima și pot duce la numeroase tipuri de aritmii sau la moarte subită datorată fibrilației ventriculare.

 

Complicații ale aritmiilor

Anumite aritmii pot crește riscul de a dezvolta afecțiuni precum:

  • Atac vascular cerebral. Când inima „tremură”, nu poate pompa sânge eficient, astfel că sângele se acumulează, ceea ce poate duce la formarea de cheaguri de sânge. Dacă un cheag se desprinde, acesta se poate deplasa de la inimă la creier, unde poate bloca fluxul sangvin, provocând astfel un atac vascular cerebral.

Anumite medicamente, precum anticoagulantele, pot reduce riscul de AVC sau de lezare a altor organe din cauza cheagurilor de sânge. Medicul va stabili dacă se impune o medicație anticoagulantă, în funcție de tipul de aritmie de care suferiți și de riscul de formare de cheaguri.

  • Insuficiența cardiacă. Insuficiența cardiacă apare dacă inima pompează ineficient pe o perioadă prelungită de timp, din cauza unei bradicardii sau a unei tahicardii, precum fibrilația atrială. Uneori, controlarea ritmului într-o aritmie care provoacă insuficiență cardiacă poate îmbunătăți funcția inimii.

 

*Articolul are un rol pur informativ și nu substituie consultul medical specializat. Investigațiile imagistice se realizează doar la recomandarea medicului specialist.