Tumoarea cerebrală este o masă de țesut sau o dezvoltare anormală a celulelor creierului sau din vecinătatea creierului.

Există mai multe tipuri de tumori cerebrale. Unele tumori cerebrale sunt necanceroase (benigne), în timp ce altele sunt canceroase (maligne).

Tumorile cerebrale se pot dezvolta chiar din celulele creierului (tumori cerebrale primare), sau cancerul poate avea ca punct de plecare o altă parte a organismului și poate ajunge la creier (tumori cerebrale secundare sau metastatice).

Ritmul de creștere a tumorilor cerebrale variază foarte mult. Rata de creștere precum și amplasarea tumorilor cerebrale determină modul în care afectează sistemul nervos.

Opțiunile de tratament ale tumorii cerebrale depind însă de tipul de tumoare cerebrală, precum și de mărimea și amplasarea sa.

SIMPTOME TUMOARE CEREBRALĂ

Semnele și simptomele tumorii cerebrale variază foarte mult și depind de mărimea tumorii cerebrale, amplasarea sa și rata de creștere.

Semnele și simptomele generale cauzate de tumorile cerebrale pot include:

  • Apariția durerilor de cap sau modificarea tiparului lor
  • Dureri de cap care treptat devin din ce în ce mai frecvente și mai intense
  • Stare de greață sau vomă fără motiv
  • Probleme cu vederea, cum ar fi vedere încețoșată, vederea dublă sau pierderea vederii periferice
  • Pierderea gradată a sensibilității sau a capacității motrice a unui braț sau picior
  • Tulburări de echilibru
  • Tulburări de vorbire
  • Lipsa de orientare în chestiunile cotidiene
  • Modificări de personalitate sau de comportament
  • Convulsii, mai ales atunci când persoana nu are antecedente de episoade convulsive
  • Tulburări de auz

Când să consultăm medicul

Mergeți la doctor dacă prezentați simptomele de mai sus sau alte semne persistente care vă îngrijorează.

CAUZELE TUMORII CEREBRALE

Tumori dezvoltate din celulele creierului

Tumorile cerebrale primare au originea chiar în celulele creierului sau în țesutul adiacent, cum ar fi membrana care învelește creierul (meninge), nervii cranieni, glanda pituitară sau glanda pineală.

Tumorile cerebrale primare își au originea în mutațiile de la nivelul ADN-ului celulelor cerebrale.

Aceste mutații permit celulelor să se dividă într-un ritm accelerat și să continue să trăiască dincolo de limita de viață a celulelor sănătoase. Rezultatul este o masă de celule anormale, care formează o tumoare.

Tumorile cerebrale primare sunt mai rar întâlnite decât tumorile cerebrale secundare, unde cancerul are un alt punct de pornire în organism și ajunge la creier.

Există multe tipuri diferite de tumori cerebrale primare. Numele fiecăreia este legat de tipul de celule implicat. Exemple includ:

Gliomul. Această tumoare are ca punct de plecare celulele creierului sau ale măduvei spinării și includ astocitomul, ependimomul, glioblastomul, oligoastocitomul și oligodendrogliomul.

Meningiomul. Meningiomul este o tumoare care apare din celulele membranelor care învelesc creierul și măduva spinării (meninge).

Majoritatea meningioamelor sunt necancerigene.

Neurinomul acustic. Este o tumoare malignă care se dezvoltă pe nervii care controlează echilibrul și auzul, nervi care pornesc din urechea internă și ajung la creier.

Adenomul de glandă pituitară. În cea mai mare parte a cazurilor este o tumoare benignă care se dezvoltă în glanda pituitară, aflată la baza creierului.

Tumoarea poate afecta hormonii pituitari, care influențează întregul organism.

Blastomul măduvei spinării. Este tipul de tumoare canceroasă cerebrală cel mai des întâlnită la copii.

Blastomul măduvei spinării pornește din partea inferior-posterioară a creierului și tinde să se răspândească prin lichidul spinal.

Această tumoare este întâlnită și la adulți, însă în cazuri mai rare.

Tumoarea neuroectodermală primitivă (PNET). Tumoarea neuroectodermală primitivă este o tumoare canceroasă rar întâlnită care apare la celulele embrionare (fetale) ale creierului.

Amplasarea poate fi oriunde în creier.

Tumori ale celulelor germinale. Tumorile celulelor germinale se pot dezvolta în copilărie în locul unde urmează să se formeze testiculele sau ovarele.

Există însă și cazuri când tumorile celulelor germinale se mută spre alte părți ale organismului, cum ar fi creierul.

Cranio-faringiomul. Este o tumoare rar întâlnită, necanceroasă, cu punct de plecare în apropierea zonei din creier unde se află glanda pituitară, care secretă hormoni cu rolul de control a multora dintre funcțiile organismului.

Deși cranio-faringiomul crește încet, pe măsură ce se dezvoltă, poate afecta glanda pituitară și alte structuri ale creierului.

Cancerul cu punctul de pornire în altă parte a organismului, care ajunge la creier

Tumorile cerebrale secundare (metastatice) sunt tumori care apar ca rezultat al bolii canceroase care pornește din altă parte a organismului și care apoi se răspândește la creier.

Tumorile cerebrale secundare apar cel mai frecvent la bolnavii care au mai suferit și alte manifestări ale bolii oncologice în trecut.

Tumoarea metastatică cerebrală este numai în cazuri deosebit de rare primul semn al cancerului apărut în altă parte a organismului.

Tumorile cerebrale secundare se întâlnesc mult mai des decât tumorile cerebrale primare.

Orice formă de cancer poate ajunge la creier, însă formele cele mai des întâlnite includ:

  • Cancerul de sân
  • Cancerul de colon
  • Cancerul renal
  • Cancerul pulmonar
  • Melanomul

FACTORII DE RISC AI TUMORII CEREBRALE

Cauza tumorilor cerebrale primare rămâne neclară la majoritatea bolnavilor.

Medicii au identificat însă o serie de factori care pot crește riscul apariției unei tumori cerebrale. Factorii de risc includ:

Vârsta. Riscul de a dezvolta o tumoră cerebrală crește odată cu vârsta. Tumorile cerebrale se întâlnesc mai des la persoanele vârstnice.

Cu toate acestea, tumoarea cerebrală poate apărea la orice vârstă, iar anumite tipuri apar aproape exclusiv la copii.

Expunerea la radiații. Persoanele care de-a lungul vieții au fost expuse la un tip de radiație numit radiație ionizantă au un risc crescut de a dezvolta o tumoare cerebrală.

Exemplele de radiație ionizantă includ radioterapia utilizată la tratamentul cancerului și expunerea la radiațiile produse de bomba atomică.

Până acum nu s-a dovedit nicio legătură între tumorile cerebrale și formele mai des întâlnite de radiații, cum ar fi câmpurile electromagnetice generate de liniile de mare putere.

Antecedente familiale de tumori cerebrale. O mică parte dintre tumorile cerebrale apar la persoane cu antecedente familiale de tumori cerebrale sau sindroame genetice care cresc riscul de a dezvolta o tumoră cerebrală.

DIAGNOSTICUL TUMORII CEREBRALE

În cazul unei suspiciuni de tumoare cerebrală, medicul poate recomanda o serie de analize și proceduri, inclusiv:

Consultația de Neurologie. Consultația de neurologic poate include, printre altele, testarea vederii, auzului, echilibrului, coordonării, forței și a reflexelor.

Tulburările dintr-o zonă sau mai multe pot oferi indicii despre partea creierului care ar putea fi afectată de o tumoare.

Teste de imagistică medicală

Rezonanța magnetică (RMN) este o metodă des utilizată la diagnosticarea tumorilor cerebrale. În anumite cazuri RMN-ul poate presupune injectarea unei substanțe de contrast printr-o venă a brațului.

RMN-ul poate presupune o serie de componente specializate de analiză – printre care RMN funcțional, imagistica RMN de perfuzie și spectroscopia prin rezonanță magnetică – care pot ajuta medicul să evalueze tumoarea și să facă un plan de tratament.

Alte teste de imagistică includ și tomografia computerizată (CT).

Dacă însă există o suspiciune că tumora cerebrală poate fi rezultatul răspândirii cancerului din altă parte a organismului, medicul poate recomanda analize și proceduri pentru a determina zona de origine a cancerului.

Un exemplu poate fi PET/CT.

Prelevarea și analiza unei probe de țesut anormal (biopsia). Biopsia se poate efectua ca parte a operației de extirpare a tumorii cerebrale, sau se poate efectua cu ajutorul unui ac de biopsie.

 

*Articolul are un rol pur informativ și nu substituie consultul medical specializat. Investigațiile imagistice se realizează doar la recomandarea medicului specialist.

 

Citește mai multe despre:

Investigația RMN

Investigația CT

Investigația PET/CT decontată prin CNAS